Home » Știință » În ADN-ul oamenilor există virusuri vechi de 100 de milioane de ani. Unele au origini ”extraterestre”

În ADN-ul oamenilor există virusuri vechi de 100 de milioane de ani. Unele au origini ”extraterestre”

În ADN-ul oamenilor există virusuri vechi de 100 de milioane de ani. Unele au origini ”extraterestre”
Publicat: 07.10.2017
În iulie 2017, cercetătorii declarau că au descoperit o proteină ciudată în venele unei femei însărcinate. Însă nimeni nu ştia ce rol îndeplineşte aceasta.

Proteina, denumită Hemo, este atât de neobişnuită deoarece nu este creată de mamă. Conform NY Times, aceasta se formează în fetus şi în placentă de către o genă care provine dintr-un virus ce îi infecta pe strămoşii noştri în urmă cu 100 de milioane de ani. 

Hemo nu este singura proteină cu origini ”extraterestre”. ADN-ul uman este compus din 100.000 de părţi de ADN viral. Acesta compune aproximativ 8% din genomul uman. Ana Katzourakis, virolog din cadrul Universităţii Oxford, a publicat recent un studiu privind modul în care aceste gene virale, care produc proteine precum Hemo, afectează sănătatea oamenilor. 

Unele dintre virusurile străvechi ne-ar putea proteja de boli, iar altele ar putea creşte riscul apariţiei cancerului şi a altor afecţiuni. Mare parte din ADN-ul viral este compus dintr-un grup particular: retrovirusuri, grup care include virusul HIV. Un retrovirus invadează celulele gazdei şi inserează propriile gene în celula ADN-ului. Aceste gene virale utilizează procesele din interiorul celulei pentru crearea noilor virusuri care în cele din urmă invadează noi celule. 

În cazul în care un retrovirus infectează un ovul sau un spermatozoid, ADN-ul său poate fi transmis noilor generaţii. Din momentul în care retrovirusurile devin moştenite, cercetătorii le atribuie denumirea de retrovirusuri endogene. În urma unei singure infectări,  retrovirusurile endogene pot construi sute de copii ale sale în ADN-ul gazdei. 

Deşi în timp, organismul uman a evoluat pentru a se apăra de retrovirusurile endogene, uneori acestea reuşesc să se transforme în tumori.

Pe de altă parte, proteinele virale sunt importante pentru reproducere. Placenta produce proteine virale, iar cercetătorii au descoperit că anumite tipuri, precum sinciţiul, fuzionează pentru formarea celulelor din placentă, un pas crucial pentru dezvoltarea fătului. În urmă cu cinci ani, biologul Odile Heidmann şi colegii săi au descoperit o parte de ADN viral pe care au denumit-o Hemo. De asemenea, dr. Heidmann a descoperit alte versiuni ale proteinei Hemo în ADN-ul altor specii ”Cu siguranţă are un rol importat, nu este doar o relicvă,” a declarat ea. 

Placenta produce proteine Hemo, însă până în prezent specialiştii nu au descoperit ce funcţie îndeplinesc. ”Este o proteină foarte veche şi ar trebui să aibă o funcţie,” a declarat biologul. Una dintre ipoteze sugerează că proteina Hemo reprezintă un mesaj de la fetus către mamă, pentru ca sistemul imunitar al acesteia să nu atace fetusul. Alte experimente, însă, sugerează că proteinele virale ajută la dezoltarea mai multor tipuri de ţesuturi

Vă recomandăm să citiţi şi următoarele articole: 

 
 
 
 
Urmărește DESCOPERĂ.ro pe
Google News și Google Showcase
Cele mai noi articole
Ignaz Semmelweis: Pionierul igienei moderne și Salvatorul Mamelor. Cum a schimbat un medic istoria medicinei cu un simplu gest
Ignaz Semmelweis: Pionierul igienei moderne și Salvatorul Mamelor. Cum a schimbat un medic istoria medicinei cu un simplu ...
Kim Jong Un a avertizat că țara sa nu a fost niciodată mai aproape de un război nuclear
Kim Jong Un a avertizat că țara sa nu a fost niciodată mai aproape de un război nuclear
Într-un celebru oraș antivaccinist, malaria face ravagii printre copii
Într-un celebru oraș antivaccinist, malaria face ravagii printre copii
Uber a lansat opțiunea XXL
Uber a lansat opțiunea XXL
Ionel Brătianu, regele neîncoronat care a condus România din umbră şi s-a iubit cu nora lui Cuza şi cu Regina Maria
Ionel Brătianu, regele neîncoronat care a condus România din umbră şi s-a iubit cu nora lui Cuza şi cu Regina Maria
Cât a plătit un miliardar pentru banana lipită cu bandă adezivă de perete?
Cât a plătit un miliardar pentru banana lipită cu bandă adezivă de perete?
Orașul din România în care va fi construită o fabrică de baterii de 50 de milioane de euro
Orașul din România în care va fi construită o fabrică de baterii de 50 de milioane de euro
Misiunea spațială Hera a primit un asistent AI „prietenos”
Misiunea spațială Hera a primit un asistent AI „prietenos”
Într-o biserică din Elveția, holograma lui Iisus oferă sfaturi credincioșilor
Într-o biserică din Elveția, holograma lui Iisus oferă sfaturi credincioșilor
Rebecca Lee Crumpler, prima femeie de culoare medic. „Cu siguranță, dacă femeile nu pun întrebări medicilor, nu li se vor da răspunsuri”
Rebecca Lee Crumpler, prima femeie de culoare medic. „Cu siguranță, dacă femeile nu pun întrebări medicilor, nu li ...
România în Al Doilea Război Balcanic. „Am avut norocul să dăm peste bulgari istoviți, altfel înregistram Turtucaia deja în 1913”
România în Al Doilea Război Balcanic. „Am avut norocul să dăm peste bulgari istoviți, altfel înregistram Turtucaia ...
S-a descoperit că astronauții procesează sarcinile mai lent în spațiu
S-a descoperit că astronauții procesează sarcinile mai lent în spațiu
Pământul se încălzește în cel mai rapid ritm din istoria măsurătorilor
Pământul se încălzește în cel mai rapid ritm din istoria măsurătorilor
Holera, „mirosul morții” și Nicolae Iorga
Holera, „mirosul morții” și Nicolae Iorga
Hattie McDaniel, prima persoană de culoare recompensată cu Oscar. „Am făcut ce am putut. Restul…am lăsat în voia Domnului”
Hattie McDaniel, prima persoană de culoare recompensată cu Oscar. „Am făcut ce am putut. Restul…am lăsat în voia ...
Putem preveni ridurile dacă injectăm botox de la 20 de ani?
Putem preveni ridurile dacă injectăm botox de la 20 de ani?
Descoperire majoră în lupta cu obezitatea! De ce revin kilogramele după slăbit?
Descoperire majoră în lupta cu obezitatea! De ce revin kilogramele după slăbit?
Conexiunile sociale ne schimbă microbiomul, sugerează un studiu
Conexiunile sociale ne schimbă microbiomul, sugerează un studiu